Grindina si foc
Amestecat cu sange
Cade…pe pamant.
A treia parte din pamant,
Din copaci, din iarba verde,
A ars de tot…
Marea sange e acum.
Viata se scurge incet si lent.
O stea uriasa ce arde
Ca o facile
Cade din cer: Absintos!
Grindina si foc
Amestecat cu sange
Cade…pe pamant.
A treia parte din pamant,
Din copaci, din iarba verde,
A ars de tot…
Marea sange e acum.
Viata se scurge incet si lent.
O stea uriasa ce arde
Ca o facile
Cade din cer: Absintos!
Incepem cu demachierea fetei folosind lapte demachiant si lotiune tonica (pentru a inlatura impuritatile) si ne studiem fata ca trasaturi pentru a vedea daca are nevoie de corectii dar si ca ten pentru a vedea ce imperfectiuni avem pe piele.
1. Daca avem pielea prea grasa, demachierea o facem cu lapte demachiant si lotiune tonica cu alcool si nu aplicam nicio crema deoarece machiajul nu ar ramane stabil
2. Daca avem pielea deshidratata, demachierea o facem cu lapte demachiant si lotiune tonica fara alcool si aplicam o crema hidratanta care se absoarbe repede.
3. Daca pielea este ridata, demachierea o facem cu lapte demachiant si lotiune tonica fara alcool si aplicam o crema hidratanta care face mai putin vizibile liniile de expresie si face tenul sa para mai catifelat.
Cateva randuri, scrise si publicate in revista liceului, in stilul lui Cioran.
„E liniste…o liniste profunda. Vantul adie usor, cuprinzand in miscarea lui palidele frunze care cad, parca tresarind, pe pamantul uscat si insetat, satul de crudele amagiri.
Curand o sa inceapa ploaia…se simte, se simte in aer mireasma sa imaculata.
Sufletele intunericului, fiintele noptii, adulmeca aerul cu miros de praf…
Da! Au pus stapanire pe noi, pe visele si sperantele noastre si nici nu stim. O…dar ele, fapturile noptii, scurma intunericul cu botul lor infometat. Praf, respira praf si setea de-o mangaiere le mistuie. Toate luminile s-au stins. E intuneric si ochii ma dor. Continue Reading »
Stau langa mort.
E frig si-apasator.
Ingandurata-i frunte
Ma izbeste
Si nu-nteleg nimic.
Inmarmurat cadavru
In valurile vietii
A inotat, insetat
De prea mult.
Amintiri trecute sau prezente,
Frumoase dimineti
Cu rasarit plapand,
Un vis se naste si moare,
Sugrumat de prezentul trecut.
Clipe dragi apar si dispar,
Limitate clipe cu tine petrecute
Se prelungesc pe l-asfintit. Continue Reading »
Un inceput si un sfarsit.
Aceleasi pasari ratacite,
Suflete dezamagite.
Banala existenta
Se strecoara in negre
Suflete de ceara.
Viata: o pagina rescrisa,
Iubire, suferinta, moarte,
Banalitate…
Copyright© 2010, https://1kiwigirl.wordpress.com. All rights reserved.
Cele mai frumoase amintiri le am din copilarie…copilaria pe care am petrecut-o la bunici, intr-un sat frumos si pitoresc din Arges. Aici, in curtea bunicilor, multi ani mai tarziu (cand bunicii nu mai erau) s-a „nascut” minunatul Gogosica…
Intr-o zi au iesit cativa puisori din clocitoare…erau toti frumosi, firavi, (asa cum suntem toti probabil in prima zi de viata) dar unul mi-a atras atentia, era special…avea gatisorul gol, ceva puf pe scafarlie si o multime de punctulete rosii pe gat – ceilalti il confundau cu mancarea si il tot ciuguleau pe amarat 🙂
Acesta a fost momentul cand l-am luat sub „protectie” si a inceput un episod minunat din viata mea, pe care nu il voi uita niciodata. Cand venea timpul mesei il luam si il hraneam separat de ceilalti pentru a evita „pistruii” . Sa mai spun ca il mangaiam si il pupaceam tot timpul pe gatisorul lui dezgolit? Era o adevarata placere…
Timpul a trecut si Gogosica a crescut si el, dar alaturi de afectiunea mea. Am devenit prieteni, foarte buni prieteni. De fiecare data sau de cele mai multe ori, cand mancam afara, Gogosica sarea la mine in brate si de aici pe masa, de unde ne infruptam amandoi din farfuria mea 🙂 . Ii placeau gogosile (de unde si numele), chiar si oul prajit, legumele, in special castravetii (dealtfel al doilea lui prenume era Castravecior). Pe parcursul zilei ne intalneam macar o data pentru dragalit, ma vedea si ma astepta linistit sa il iau in brate si sa il pup cu drag pe gatisorul lui cald. Continue Reading »
Cimitirul ce intunecat ramane acum,
Pe sub umbra mortilor, pe sub umbra boltilor,
Deopotriva-l ocolesc cei ce pragu-i l-au calcat,
Mai demult, in trecut ori in prezent,
Cand eu azi nu mai traiesc…
Numai eu in mod ciudat,
L-am adorat neancetat
Si cu pas grabit, nefiresc, pripit,
Ma grabeam in bratele-i sa ma topesc, sa ma odihnesc. Continue Reading »
Eram in vacanta dintre clasa a X-a si a XI-a de liceu si o petreceam la tara cu sora si cu tata care adusese si calculatorul ca sa ne fie mai drag acolo. Toata dimineata ma rugasem de Sys sa mergem dupa seminte (vroiam mai mult sa ma plimb) dar nu vroia sub niciun chip si ca sa scape de mine a zis ca daca vrea tata tigari sau altceva cand vine din vecini poate mergem dar nu garanteaza. In fine, asta insemna nu, un nu categoric.
Ma jucam pe calculator (Jazz Jackrabbit), nu trece mult, intra Sys si o intreb in timp ce jucam “Ei? Cum a ramas? ” ea “Ce sa ramana?” eu “Pai mai mergem? Nu mai mergem? Ai vorbit cu tati? Vrea ceva?” ea ”Unde sa mergem?” eu “La seminte, ai uitat?” dupa o scurta pauza zice: “Pai m-am uitat si mai sunt 3 pungi” iar eu “Aaaaa… deci nu mai mergem?” cu o voce dezamagita care ar misca pe oricine. Jocul a fost pe pauza un timp, suficient cat sa o vad razmata cu mana de birou; intre timp pornisem iar jocul (inca putin si salvam printesa ). Dupa un ragaz zice: ”Bine hai sa mergem, dar sa mergem, acum, acum sa mergem, nu mai sta”. Insista foarte mult dar eu fiind prinsa cu jocul nici nu stiu cand a plecat din odaie. Continue Reading »